Ziua mondială a obezității – 4 martie 2026

Pe 4 martie 2026, este marcată Ziua mondială a obezității și Ziua europeană de combatere a obezității, parte a evenimentului global, convocat de Federația Mondială a Obezității și organizat la nivel european la inițiativa Coaliției Europene pentru Persoanele care Trăiesc cu Obezitate (ECPO). Evenimentul reunește organizații, profesioniști din domeniul sănătății, pacienți și factori de decizie pentru a crește gradul de conștientizare privind obezitatea – o boală cronică, complexă și recidivantă. În acest an tema evenimentului este „8 miliarde de motive pentru a acționa împotriva obezității”.

Obezitatea este definită drept o acumulare excesivă a grăsimii în corp, fapt ce afectează sănătatea. Aprecierea statutului nutrițional prin metoda calculării indicelui de masă corporală (IMC) reprezintă o practică standardizată, trasată de Grupul Internațional de Lucru pentru Obezitate (International Obesity Task Force (IOTF)), care poate fi aplicată atât în cazul adulților, cât și a adolescenților și a copiilor. Potrivit acestuia, un IMC ≥25 kg/m² indică la supraponderabilitate, iar de ≥30 kg/m2 – la obezitate.

Obezitatea reprezintă o afecțiune plurifactorială, determinată de influența factorilor genetici, biologici, psihosociali, comportamentali și a medilor obezogene. Dintre aceștia, factorii comportamentali au cel mai mare impact asupra greutății corporale. Cu o pondere de 25,2% în etiologia obezității, factorii comportamentali sunt cei care influențează manifestarea unei predispoziții genetice existente spre acumularea excesivă a grăsimii în corp.

Potrivit cercetărilor recente, inactivitatea fizică crește riscul de obezitate cu 39% la bărbați și cu 28% la femei, comparativ cu persoanele active. În adolescență, un stil de viață sedentar poate spori riscul apariției obezității la vârsta de adult de 3,9 ori. La nivel global, peste 1,01 miliarde de adulți trăiesc cu obezitate, iar 1,52 miliarde – cu supraponderabilitate. Împreună, aceștia reprezintă 46% din populația adultă a lumii. Numărul de copii care trăiesc în prezent cu obezitate este estimat la 240 de milioane, iar încă 310 milioane trăiesc cu supraponderabilitate. Obezitatea severă poate reduce speranța de viață cu până la 10 ani. Astfel, potrivit Atlasului Obezității din 2024 al Federației Mondiale a Obezității: în Regiunea Europeană a OMS, în 2025, aproximativ 213 milioane de adulți trăiesc cu obezitate și 255 de milioane cu supraponderalitate, ceea ce reprezintă peste 66% din populația adultă; fără intervenții semnificative, până în 2035, peste 77% dintre adulți ar putea trăi cu supraponderabilitate sau obezitate; aproape 95 de milioane de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani din regiune trăiesc cu obezitate, iar alte 104 milioane – cu supraponderabilitate.

În Republica Moldova, datele studiului COSI (2023) arată că unul din cinci elevi de clasa I (20,7%) trăiește cu supraponderabilitate, inclusiv 8,8% – cu obezitate. La copiii de 7 ani, prevalența supraponderabilității a fost de 20,1%, iar a obezității – de 8,6%. Potrivit studiului STEPS (2021), 63,9% dintre adulți sunt supraponderali, iar 22,7% suferă de obezitate.

Obiceiurile alimentare rămân o provocare: doar 3,5% dintre copii respectă recomandarea OMS de consum zilnic a cinci porții de fructe și legume, în timp ce 20,4% consumă zilnic gustări dulci. În cazul adulților, datele indică la comportamente similare – 63,4% din populație a consumat mai puțin de cinci porții de fructe și legume pe zi, în timp ce băuturile îndulcite cu zahăr erau consumate zilnic de 5,3% din populație.

Obezitatea crește semnificativ riscul de apariție a bolilor netransmisibile, inclusiv a bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat de tip 2, a bolii renale cronice, a hipertensiunii arteriale și a cel puțin 13 tipuri de cancer.

Gestionarea obezității necesită o abordare pe termen lung, similară altor boli cronice. Obezitatea nu poate fi „vindecată”, dar poate fi controlată prin intervenții bazate pe dovezi: terapie comportamentală, nutriție personalizată, activitate fizică, farmacoterapie și chirurgie metabolică/bariatrică. Îngrijirea obezității înseamnă îmbunătățirea stării generale de sănătate, nu doar scădere ponderală. Persoanele care trăiesc cu obezitate se confruntă frecvent cu prejudecăți, stigmatizare și discriminare, inclusiv în sistemul medical.

Datele arată că la nivel global: 71% dintre adolescenți au fost hărțuiți din cauza greutății; 66% dintre adulți aflați în programe de gestionare a greutății au raportat stigmatizare din partea personalului medical; 54% dintre femei au raportat stigmatizare la locul de muncă. Stigmatizarea reprezintă o barieră majoră în procesul de acordare a îngrijirii medicale și trebuie combătută prin utilizarea unui limbaj adecvat, centrat pe persoană și bazat pe dovezi.

Oprirea creșterii obezității necesită acțiuni multisectoriale: promovarea alăptării și a alimentației sănătoase în școli; reglementarea marketingului produselor alimentare nesănătoase și aplicarea politicilor fiscale responsabile; crearea unor medii care încurajează activitatea fizică; consolidarea serviciilor de prevenire, diagnostic și tratament; eliminarea stigmatizării legate de greutate. Abordarea obezității este esențială pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3.4 privind reducerea mortalității premature prin boli netransmisibile până în 2030.